Menu

Chirie sau casa ta – o dilema des intalnita printre tineri

Daca ai putin peste 20 de ani si esti plecat in alt oras decat cel natal atunci subiectul “chirie sau casa ta” nu iti e deloc strain. Si cred ca daca citesti asta acum stii despre ce vorbesc. Vine un moment cand incepi sa faci socoteala luna de luna si sa realizezi ca dai cateva mii de euro pe chirie pe an pentru un apartament care nu e al tau si nici nu o sa fie.. doar inchiriezi un acoperis si un pat. Daca nici nu arata cum iti doresti atunci frustrarea creste si mai mult.

Iau contact cu dilema “chirie sau casa ta” – in speta, a mea – de cativa ani deja si desi inclin deja spre o decizie parca totusi m-ar mai ajuta dezbaterea. Stau cu chirie de 7 ani, dar sa nu ma intrebati cat am platit in total chirie in tot acest timp pentru ca nu vreau sa fac o socoteala. Un lucru e sigur: eu, spre deosebire de prietenul meu, consider ca acesti bani sunt aruncati pe geam. Nu te alegi cu nimic de ei pe termen lung.

Chirie sau casa ta: o decizie de luat

Bun, ne-am decis ca platim niste bani care nu se vor intoarce niciodata sub forma de nimic in viitor. Hai sa ii platim cu cap macar. Sa ne mutam la casa noastra, nu? Acesta ar fi urmatorul lucru de spus.

Pe de alta parte niciunul dintre noi nu are o situatie financiara care ne-ar permite sa vizualizam luna asta cateva apartamente sau case si luna urmatoare sa fim cu toate bagajele in noua noastra casa. Ce ne ramane? Sa verificam piata si sa verificam contul din banca. Sau sa verificam ce imprumut ne-ar da banca. Din fericire, noi nu avem alte datorii pe nicaieri asa ca ne gandim sa facem pasul spre un credit imobiliar pe 30 de ani cu gandul de a-l achita mult mai repede, dar asta e deja o alta discutie.

Pe langa perspectiva pe care o am asupra chiriei aruncate pe geam, ma gandesc ca daca acum imi permit sa jonglez cu o chirie mai mica sau mai mare, la batranete nu voi mai avea aceeasi putere de munca. Cred ca Denisa de la peste 60 de ani si-ar dori sa stie ca macar are o casa in care sa locuiasca daca perspectiva unei pensii decente se risipeste pe masura ce inaintez in varsta.

Tu ce preferi? O chirie pe care o poti schimba oricum si oricand, in functie de nevoile si posibilitatile tale sau o casa a ta pentru care tragi acum mai tare, dar care nu te va lasa in strada in vremurile batranetii tale?

Va invit la dezbatere!

Photo by Milan Seitler on Unsplash

7 Comments

  • Ivona
    March 12, 2020 at 7:54 am

    Am vazut aseara filmul tau cu garderoba bunicii si spuneai acolo de bunica ta care venea la Leu. Eu am stat acolo aproape toata facultatea, iar cand am terminat prietenul meu cu care eram de atunci ar fi vrut sa ne mutam cu chirie. Eu l-am rugat sa dam la master ca sa ramanem in continuare in camin inca doi ani, pentru a strange bani de avans sa ne luam apartament. Am facut atunci credit prima casa pe 30 de ani pentru un apartament cu 3 camere nou. Si a fost cea mai buna decizie, 8 ani mai tarziu stam tot aici, cu cele doua fetite ale noastre. In 4 ani am achitat apartamentul, iar in alti 3 ani am strans bani si am mai luat unul de doua camere. Probabil nu voi mai face niciodata credit imobiliar, insa atunci a fost cea mai buna decizie, chiar daca a implicat ceva curaj.

    Reply
    • Denisa Sima M.
      March 13, 2020 at 7:45 am

      Wa! Felicitari. Presupun ca a fost nevoie de multa determinare ca sa il platiti in 4 ani. In conditiile astea, dobanda pe care ati mai dat-o cat a fost % din suma casei?
      Alta intrebare legata de subiect: ati platit rata si in paralel strangeati restul sumei sau puneati in cont o suma mai mare la fiecare rata?

      Reply
      • Ivona
        March 14, 2020 at 10:24 pm

        La momentul la care am facut creditul jumatate din rata era dobanda, am platit in total de cam 6% din pretul apartamentului. Da, scopul era rambursarea anticipata, asa ca la cateva luni mai depuneam in cont euro peste ceea ce aveam de platit si atunci dobanda se recalcula. Cumva asta ne-a disciplinat, eu dorindu-mi mult sa fac asta si sa achit casa in vreo 5 ani. Insa am mai capatat experienta, ne-am mai schimbat joburile cu unele mai bine platite si asta a ajutat mult. Nu a fost o perioada austera, ne-am bucurat de viata, vacante (macar una mare si doua city break-uri pe an), dar am incercat sa fim atenti la cheltuieli.

        Reply
        • Ivona
          March 14, 2020 at 10:27 pm

          Iar atunci, la 25 de ani, am uitat sa mentionez ca am facut creditul doar eu. Eram de trei ani impreuna, nu ne pusesem in acel moment problema de casatorie, ci doar cateva luni mai tarziu, Dar dupa atatia ani in camin, chiar imi doream sa am o casa a mea.

          Reply
          • Denisa Sima M.
            March 15, 2020 at 10:19 am

            Ce frumos! Imi place cand aud povesti cu final fericit. 6% din valoarea casei e o dobanda cu care as putea sa traiesc. Ma bucur sa aud si ca nu a fost o perioada austera, de asta imi era un pic teama, desi nu era un capat de lume. Iar acum vorbesc la trecut pentru ca in contextul actual ne-am pus toate planurile pe pauza. Sper sa nu dureze mult toata treaba asta.
            Ma bucut pentru voi si va doresc doar fericire!

  • Stef
    March 13, 2020 at 2:19 pm

    Eu clar as vrea casa mea. Insa nu am o relație despre care sa spun ca o sa dureze pana la adânci batraneti, asadar nu ma înham la împrumuturi in comun. Pentru ca apoi ar fi dificil Momentan stam in chirie de 2 ani

    Reply
    • Denisa Sima M.
      March 14, 2020 at 5:34 pm

      Inteleg. Asadar nu ai lua in calcul un imprumut singura?
      Ce alte optiuni ar mai exista?

      Reply

Leave a Reply